O analiză de Andreea Buzdugan, Manager resurse umane, S.I. Expert Line
De cele mai multe ori mă întreb ce înseamnă un client bun, un angajator bun sau o instituție bună. Termenul acesta de „bun” nu echivalează nici pe departe cu blândețea și înțelegerea, ci cu eficiența, rigoarea, menținerea unui cadru potrivit și benefic ambelor părți.
Trecând prin medii diferite de business, fiind la rândul meu angajat, antreprenor și consultant în direcții de dezvoltare, mi-am setat un mod propriu de a vedea această „bunătate”, pe care îl las și către voi.
Fie că vorbim de client sau de angajatori, am în vedere:
- Modul de comunicare și informațiile transmise;
- Timpul de răspuns;
- Argumentarea comunicării;
- Oferirea de feedback;
- Structurarea așteptărilor raportate la condițiile de lucru;
- Respectarea cadrului contractual;
- Și, nu în ultimă măsură,plata serviciilor oferite.
De ce sunt atât de importante pentru mine aceste aspecte și cred că trebuie verificate?
1. Unii clienți, cel puțin în etapa de pre-ofertare și discuții inițiale, au un stil de comunicare mai rece, adaptativ doar la cerință, oferă informații sumare, viciate, punându-te adesea în situația în care trebuie să „ghicești/intuiești”, ceea ce devine și neproductiv, și dificil pentru un parteneriat comun, benefic. Valabil și în cazul angajatorilor, care aleg să nu comunice transparent de la momentul interviului semi-structurat sau tehnic, până la oferta de angajare transmisă.
2. De multe ori, viteza de răspuns poate face diferența sau poate pune o presiune pe tine ca partener de business și pe echipa ta. Este important ca acest lucru să fie eventual cuprins într-o anexă sau chiar în contractul de colaborare, astfel încât niciuna dintre părți să nu fie „luată prin surprindere”, cu excepția cazurilor de forță majoră, just și întemeiat în amânări.
3. Argumentarea comunicării o consider esențială într-o relație partenerială sau o relație de subordonare (angajat/angajator). Dacă la primul punct aminteam despre modul în care este transmisă informația, acum accentul cade pe ceea ce însoțește acest mod de transmitere. Este, cel puțin din punctul meu de vedere, absolut necesară transparența, asumarea și punerea într-un cadru de legitimitate a oricărei informații solicitate. Pentru că astfel este clară asumarea graniței între ceea ce se cere în mod autentic, folositor, sau se face un exces de solicitări, pentru a menține cadrul contractual.
4. Oferirea de feedback – și aici spun că este esențial să fie oferit. De ambele părți. Doar că trebuie să fie după ce numărăm până la 10, ne analizăm starea, potrivim cuvintele și, pe cât posibil, evităm ceea ce, măcar intuitiv, numim eroare de „scorare” a feedback-ului. În esență, oferirea de feedback, nu numai în cadrul echipelor, ci și a partenerilor contractuali, este nu numai de dorit, dar și benefică, pentru că alimentează în mod profund colaborarea între echipe și recunoașterea sau ariile de ajustare reciproce.
5. La orice mediu ne referim, fie că este contract de colaborare sau angajament prin intermediul unei forme de angajare, așteptările ambelor părți trebuie să fie clar comunicate și validate, acceptate bilateral. Și, mai important, să fie extinse la posibilitatea, logistica și resursele umane de la momentul lansării cerinței. Este clar că, dacă ne setăm așteptările ca și cum totul poate fi rezolvat printr-un click, când prin natura activității este necesară o mare intervenție umană, în ceea ce pretindem trebuie să ne asumăm și resurse de tip: timp, calitate, claritate, cost.
6. Chiar dacă pare a fi plasată mai jos, în această succintă analiză, consider că respectarea cadrului contractual este, de fapt, extrem de importantă. O privesc nu prin prisma articolelor pe care le regăsim în varii contracte, ci prin prisma corectitudinii și asumării umane a tot ceea ce este decis la momentul încheierii înțelegerii de colaborare. Fără o abordare empatică, suportivă, analitică în sensul benefic al cuvântului, o relație contractuală – fie între client sau angajator – nu cred că poate avea temei de rezistență în timp. În percepția mea, cadrul contractual trebuie să fie strâns legat de încredere, „chimie”, funcționalitate, acceptare și o foarte bună înțelegere a nevoii celuilalt.
7. Partea financiară rămâne stimul de netăgăduit între ce se cere și ce se primește. O plată făcută corect, la timp, aduce un plus de siguranță pe care, de regulă, îl situăm chiar deasupra unei valori mai mari dorite. Pentru că, prin structura sa, omul este dependent de siguranță, de predictibilitate, încercând pe cât posibil să evite proiecțiile și amânările care îi destabilizează atât așteptările, cât și chiar modul de organizare.
Pot fi multe alte exemple prin care ne putem da seama dacă suntem în poziții în care valoarea noastră, îngrădită de cadrul de colaborare, este datătoare de sens, de bine, de creștere, sau, dimpotrivă, ne menține în regres și în neputința de a ne dezvolta ca organizație sau ca oameni.
Eu am lăsat doar câteva dintre ele. Voi însă puteți să adăugați ceea ce este important pentru voi. Însă un lucru este cert: ca să simți că TU chiar contezi, ai nevoie ca de partea cealaltă să fie confirmarea, și nu dualitatea. Pentru că doar prin încredere reciprocă colaborarea are sens și provoacă.